Fericirea paradoxala. Eseu asupra societatii de hiperconsum

Ameliorarea continua a conditiilor de viata a devenit un scop al societatilor democratice, iar spiritul consumerist s-a infiltrat pana si in raporturile individului cu familia si religia, cu politica si sindicalismul, cu divertismentul si cultura. O extindere neincetata a logicii comerciale la toate sferele existentei marcheaza intrarea intr-o noua faza, cea a hiperconsumului. Totul devine marfa, motivatiile cumpararii isi pierd legatura traditionala cu pozitia sociala si sistemul claselor, iar consumul e unul emotional, subiectiv, axat exclusiv pe cautarea noutatii si a placerii. Si totusi, distantandu-se de criticile alarmiste ale societatii de consum si de entuziasmele facile generate de societatea bunastarii, eseul lui Gilles Lipovetsky arata ca perpetua noastra cautare a unei fericiri multiforme nu e reductibila la bunuri materiale. Noua etica consumerista nu presupune in mod necesar o infrangere a gandirii, ce isi gaseste un stimul inedit in chiar puternica individualizare a consumului si in faptul ca individul e mai mult ca oricind nevoit sa-si caute propriile repere.